De ce am consumat alcool?

Așa cum am recunoscut încă de acum câțiva ani, mi-a plăcut mult băutura acum vreo două decenii. Am băut deseori până am uitat de mine, am fost un alcoolist în tinerețe. Am băut deseori noaptea, încât a doua zi dimineața, când mă trezeam din beție, nu aveam habar cum ajunsesem acasă, cum condusesem mașina, cum parcasem impecabil, cum intrasem în casă, cum mă îmbrăcasem în pijamale, cum mă spălasem pe dinți, cum de eram învelit de plapumă și hainele erau ordonat aranjate pe spătarul scaunului de la birou.

Erau niște minuni care se întâmplau atunci. Există un Dumnezeu bun și blând care are grijă de bieții bețivi.

De ce am băut atâta alcool?

Nu știu să spun exact, dar pot scrie câteva situații în care am puerile justificări, dar am ceva.

Iată-le:

1. Am băut când eram cu băieții, cu prietenii mei vechi, la discuții, jocuri, aniversări, petreceri diverse. Beam pentru că toți beau, era plăcut, eu eram slab și influențabil. Bând și eu prindeam curaj să spun chestiuni pe care atunci treaz nu le-aș fi spus. Eram slab.

2. Când erau și femei pe undeva, probabil că beam tot pentru curaj, pentru dezinhibiție. Mi se părea că eram mai stăpân pe mine, mai curajos, mai ”cool”, mai atractiv. Era o minciună! O imensă păcăleală, n-a folosit alcoolul la nimic bun. 
3.1. Am băut de multe ori alcool și ca să-mi anesteziez durerea de după o despărțire. Am fost un dobitoc, știu.

3.2. Cu rudele sau cu prietenii apropiați beam ca să mă liniștesc, să mă sedez, uneori aveam o stare de agitație în preajma lor și alcoolul îmi dădea senzația de liniște. Fals, din nou.

Mențiuni de final:

1. N-am băut niciodată acasă singur.

2. Regret că am consumat acel alcool, nici o picătură n-aș mai pune acum în gură dacă aș avea din nou 17-25 de ani.

3. N-ar trebui precupețit nici un efort în a încerca să scapi un bețiv din ghearele alcoolului. El singur nu poate ieși de acolo. E prins ca într-un labirint dintr-o colivie etanșă și având un fular gros bine strâns pe ochi și mâinile încleștate la spate pe pahar sau pe sticlă.

Da, încleștate la spate, strâns legate, ca mânecile unei cămăși de forță!