duminică, 10 decembrie 2017

Un mix bun, cu de toate.

Eu sunt și urât și naiv, deseori chiar prostuț, și sărăcuț, mai ales cu duhul. Iar dacă aveam suflet bun nu mai chinuiam oamenii cu textele mele.

N-am pretenții mai mari nici de la ea: n-am cerut și n-am vrut niciodată lângă mine o femeie frumoasă, deșteaptă, bogată. Nici măcar devreme acasă nu mă interesează. Dacă are km mulți la bord ar putea fi mai liniștită, mai răbdătoare, mai veselă și mai des zâmbitoare și astea sunt cu adevărat importante.
Cred că ideal este să cauți și să găsești, dacă-ți ajută Bunul Dumnezeu, un mix bun, o variantă echilibrată din toate punctele de vedere.

sâmbătă, 9 decembrie 2017

Piei, Satană!

Că una sau alta este urâțică sau doar ușor ”drăguțică”, nu-i vina ei. Așa a făcut-o mama ei, asta este, deși astăzi multe se pot corecta cu ceva bani și răbdare. Poate însă să se poarte frumos, să fie iubitoare, blândă, și astea compensează de cele mai multe ori minusurile din coajă.

vineri, 8 decembrie 2017

Macron, nevastă-sa și ”frumoasele” românce.

Revăd zilele acestea niște articole mai vechi ale unor feministe românce. Nu-mi ies din cap comentariile ignorante și râsetele și miștourile de tot căcatul ale maselor largi de proaste. Asta s-a întâmplat și atunci când Macron a fost ales și lunile trecute când a venit în vizită pe la noi. N-am scris atunci nimic, regret, dar o fac astăzi.

joi, 7 decembrie 2017

Sindromul Stockholm

Aud des femei care se laudă că la început nu l-au plăcut deloc pe partenerul lor actual. Dar după o vreme s-au ”lăsat cucerite” de șarmul și de nenumăratele lor calități pe care le-au observat ulterior.
Și dacă nu se ”lăsau” ce se întâmpla?
De ce a trebuit "să se lase" greu sau grele?

miercuri, 6 decembrie 2017

Iubirea trece fix prin stomac

Dorința femeii de a găti pentru tine este de bun augur în debutul unei relații intime, dar este şi cel mai bun și mai puternic indiciu inițial că ea te place, te vrea, te dorește.

marți, 5 decembrie 2017

luni, 4 decembrie 2017

”Mai binele” ca rău nevăzut.

În expresia, locuțiunea, vorba ”Iubitul meu!” este și liniște și groază. Mă liniștește ”Iubitul”, dar mă sperie că-s al tău.
Chiar sunt al tău?
Ești sigură?

duminică, 3 decembrie 2017

Femeia companion, nu femeia-cetate.

Majoritatea crede că femeia trebuie ”cucerită”. Să-i faci ”curte” asiduu, să depui efort, să le ”convingi”. Unele, după curte, spun că este ”drăguț” să le faci și casă, mașină, stipendii.
Tot spun: nu ”trebuie” nimic. Și mai spun că pentru orice plătești devine invariabil o marfă. Iar mărfurile se tranzacționează, băieților le place riscul și să schimbe surprize, lame, timbre, monede și impresii.
Nu știai astea?
Hhhmmm!

Cucerirea se aplică mai degrabă la cetăți. La asediezi și după multă vreme în care rezistă, de ce rezistă?!?, reușești să le ”cucerești”. Sunt unii care cad lați după un astfel de travaliu stupid, cel de ”cucerire”, și ”cetatea” se supără imediat ce dobitocul încearcă să se odihnească puțin după ce și-a dat duhul s-o convingă:

”Ai fost drăguț, galant, curtenitor și atent cu mine până m-ai cucerit, acum nu mă mai bagi în seamă, te culci pe-o ureche, ți s-a făcut somn acum, nu?”

sâmbătă, 2 decembrie 2017

Conștiința curată ar protesta.

Nu luăm apărarea unui coleg vizibil nedreptățit de șefi sau de alți colegi.
Ne este frică, ne protejăm jobul, ne apărăm ziua de mâine cu a ei problematică pâine aferentă de pus pe masă.
Dar conștiința cine ne-o apără?

vineri, 1 decembrie 2017

Paris, și eu te iubesc!

După ce l-am ridicat de pe jos, căzuse pe scări aproape în cap, dar a avut un reflex de fost smardoi și și-a ferit fața în ultima secundă, m-a strâns în brațe şi mi-a mulțumit clătinându-se. S-a lovit doar puțin la spate, la umăr, nu pățise nimic deosebit. Altul s-ar fi făcut muci, ar fi rămas locului acolo după căderea aia. Eu eram chiar în spatele lui, la nici doi-trei metri, am văzut moartea lui cu ochii mei.

Paris băuse iarăși prea mult și la șaizecișinouă de ani ficatul nu mai duce ca la douăzeci. L-am dus acasă, mai mult cu forța, voia să mai stea de şi la pomană, cam toți se uitau deja chiorâș la el și nu doream să aud sau să văd scene pe care le-am văzut de atâtea ori cu tata în aceeași ipostază.