luni, 1 februarie 2016

Cea mai bună investiție

Primesc des această întrebare. Din păcate. Cred că de minim două-trei ori pe lună, de mulți ani de zile, mai ales în ultima perioadă după criza din 2007. Răspund mereu la fel: depinde!
Întrebarea pe buzele prea multora este: în ce este cel mai bine să investesc?

Banca Japoniei tocmai ce a dus dobânda la -0,1%, B.C.E. nu este departe de zero, iar tiparnița lui Draghi e fierbinte şi la turație maximă. Despre S.U.A. nu mai vorbesc, de la ei a început balul. Evident că dezastrul pe burse, mai întâi, şi apoi în economii este inevitabil şi iminent. Episodul 2007-2008 n-a învățat prea multe lecții pe mulți. E legitimă întrebarea de mai sus în aceste condiții şi e logică teama legate de protejarea bunurilor averii, a banilor sau, cumulat, a investițiilor fiecăruia.

Primul lucru pe care-l recomand acum tuturor, la auzul acestei întrebări este să răspundă mai întâi sincer la aceste întrebări. Să-și răspundă fiecare către sine, eu n-am nevoie de introspecțiile nimănui și ele sunt oricum necesare orișicui. Le am și eu pe ale mele, introspecțiile, și știu că nu-i ușor să-mi răspund nici mie de multe ori la anumite întrebări. Când rămâi doar tu cu tine se vede valoarea și pregătirea ta. Cu alții la grămadă și în hărmălaia aiuritoare stau to(n)ți relaxați. N-ai nevoie de nici o putere să stai în balta gregarității sterile.

După ce ai răspuns onest și complet la întrebările de mai sus ar trebui să fi făcut un pas mare înainte în aflarea celei mai bune investiții. De cele mai multe ori, dacă ești corect(ă) cu tine, nici nu va mai fi cazul să te mai gândești prea curând la asta. Acum detaliez doar pentru cei care n-au răbdare să-și arunce priviri interioare, totuși atât de necesare, și vor exemple concrete:

Unii investesc masiv în aur, bani lichizi, certificate de trezorerie, acțiuni diverse, obligațiuni, în conturi bancare diverse și diversificate.
Alții investesc în bursă, imobiliare, petrol (certificate index), în propriile companii sau firme ori firmulițe, în fuziuni sau/și achiziții de business.
Sunt mulți care investesc în case, mașini, oamenii dragi de lângă ei sau în cei mai înalți de mai departe de ei, dar care au sfori sau baghete vremelnic în mâini și care le dau o pâine sau două azi și mâine.
Foarte puțini investesc puternic în sentimente, în idei, senzații rare, ciudate sau tari, în experiențe unice sau inimitabile, ori în dezvoltarea personală.
Majoritatea nu investește în nimic niciodată. Trăiesc doar azi, acum, all-in. Carpe diem!
Nu judec, nu condamn, nu mă interesează paiul din ochiul altuia. Doar constat. Și scriu. Încă...

Nu știu care sunt cei care investesc cel mai bine. Nu cred că există mulți care să ştie asta cu precizie. Pe undeva este vorba şi de noroc, de conjunctură. Totuşi, viața a dovedit că moderația n-a omorât pe nimeni, iar un mix bun a înregistrat succese mereu. Dar eu sunt sigur, din proprie experiență și din studiul celor din jur și din cărți, că cea mai bună investiție este cea care are măcar două din următoarele trei caracteristici:

1. Îți place foarte mult, ți se pare foarte atractivă, te captivează tot ce ține de ea. Şi cu bune, dar şi cu rele. Pasiunea este foarte importantă. Pasiunea merită și iartă totul.
2. Te pricepi foarte bine la acel domeniu. Cunoști dedesubturile, mecanismele de funcționare, istoria, principalele pericole, dar și cea mai bună parte dintre previziunile făcute de specialiștii recunoscuți ai branșei, fie că ești de acord cu ei, fie că nu. Rațiunea este elementară în astfel de decizii. E riscant să te bagi unde nu cunoști, păşitul în întuneric îți poate luxa glezna sau chiar rupe gâtul.
3. Să poți accepta ușor și repede pierderea majoritară sau chiar totală a investiției tale. Dezastre sau nenorociri se mai întâmplă. Mereu.

Și da, și mințile se mai pierd uneori, deseori, darămite sufletele.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.