miercuri, 19 august 2015

Necizelat, dar corect

Da, asta este! Prefer să fiu liber. Şi direct, dintr-o bucată, din topor. Necioplit chiar.
Să spun deschis ce-i drept. Adevărul. Adevărul meu, desigur.
Mai bine cu lacrimi pe față acum decât cu aramă mâine.
Plângem acum tineri şi modelabili fiind, ca să putem râde mai târziu rigizi inerent devenind.
Cred că-i mai bună o directă pe față decât o perversă în lipsă.

Veritas magis amicitiae.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.