joi, 1 septembrie 2016

Scurte, la botul calului (august 2016)

De pe Fb adunate şi înapoi la blog redate:
...
...
Da, e ok să aibă câte firișoare de păr și puf, mintea să n-o aibă netedă.
Se acceptă și gleznele mai puțin subțiri, sufletul să-i fie liniștit și așezat stabil.
Nu obișnuim să căutăm a studia interiorul pentru că și nouă ne cam place carcasa, da, suntem încă tineri, alții doar ne imită și ne flatează astfel.
La bătrânețe vei constata că mai bine alegeai ceva bun și blând, decât manechine degrabă umblătoare.
:-)

P.S.:

Da, vorbesc pentru mine, fiecare știe ce-i mai bine pentru ea.

....

Harșt, azi am dezinstalat și uațapul de pe telefon.
A fost greu, dar se poate.
:-)
...

Când te-ai îndrăgostit ultima oară?
E grea, nu?
Eeeiii... vezi tu, d-aia unii-s zâmbicioși și calzi, iar alții tac asurzitor acoperind urletele din interiorul pustiu și rece.
Iubirea nu costă, e gratis. Când dăruiești sau te implici riscând, nu când aștepți să-ți pice și ție ceva pe merit.

...

Ok, de acord, am fost prea dur, reformulez mai blând ca să ajungă mai adânc: când te-ai îndrăgostit ultima oară de solitudinea, independența și slăbiciunile și sensibilitățile celui pe care zici tu că-l iubești?
Da, la reîndrăgostire mă refer și despre ea aș vrea să aflu dacă există cu adevărat sau nu-i decât o himeră.
:-)

...

Chiar nu contează unde ești tu și nici de unde crezi că vii sau provii. N-are nici cea mai mică importanță unde-s acum eu și nici încotro mă îndrept și cu ce viteză.
Util, binecuvântat și generator de fericire ar fi să găsim amândoi azi, nu mâine, un limbaj calm comun, să descoperim un loc minunat de regăsire la întâlnire, să purtăm o vreme aceeași armură și să fluturăm îmbrăcându-ne de același steag, să trecem de mână peste aceeași punte împingând aceeași piatră de încercare. Știu că nu-i ușoară niciuna, dar fie și măcar că împărțim zâmbitori și relaxați o perioadă același așternut răcoros, vaporos, și tot ar fi o mare realizare.
Nu-s mulți care să se poată lăuda cu astea, așa mici și nesemnificative cum par.
...

Cum se îndrăgostesc bărbații deștepți?
Fix ca proștii.
:-)



...

Îndrăgostirea nu-i îndrăgosteală.
Îndrăgostirea durează, dezvoltă, crește, eliberează și-i mișto. Tare mișto!
Îndrăgosteala-i de-o vară sau nici măcar atât. Nu trece toamna și n-apucă să cadă frunzele, cad măștile mai întâi...
Îndrăgostirea-i dulce, nu mulți sunt privilegiați s-o guste.

:-)

...


Ar fi util și plăcut să nu le încurcăm măcar pe astea cinci: 

- poți avea bani mulți, dar să fii perfect ”sărac” și complet nefericit;
- poți fi ”într-o relație”, chiar de ani de zile și legalizată la sfat, dar să nu (mai) știi ce-i aia iubirea;
- poți fi îndrăgostită de luni de zile și poți iubi nebunește persoana perfect potrivită la moment dat, dar să nu fii împreună cu ea;
- poți fi ”single”, fără o relație stabilă, dar nu singură;
- poți face sex zilnic, dar să nu știi ce-i aia plăcerea orgasmatică a unui dormit ghemuit la prânz, a unei plimbări seara prin parc sau pe malul mării, a unui ținut de mână fără cuvinte, a unui schimb de priviri cu mii de informații schimbate fără o vorbă...

Pentru restul există căsnicii, carduri, afaceri, neamurile, băncile și alți creditori de primă instanță și cohorta de prieteni.

Later edit:

Da, și șase: poți părea perfect sănătos la exterior, dar să suferi cumplit pe interior și nimeni să audă urletele sufletului tău.
...

Eu priveam mut de uimire prin ochelari spre Soare,
Ea admira în taină zâmbind larg la mare,

Împreună, beți de fericire, desenam necontrolat simultan în nisip inimioare...

...
O greşeală, sau o vină, recunoscută şi cu învățămintele bine trase se poate considera pe jumătate iertată, înțeleasă, acceptată ca experiență constructivă de viață.

O durere sufletească grea împărtăşită cuiva drag sau durut îşi pierde instantaneu o bună parte din forță iar rana supurândă din capul pieptului sau din stomac începe să prindă coajă.

Un sentiment amoros declarat la timpul lui persoanei iubite ridică măcar jumătate din presiunea de pe sufletul emițătorului şi împinge voiniceşte spre succes şansele de retur pe aceeaşi linie.
...

Da, draga mea, fii liniştită! Mai este foarte puțin. :-) 
Dacă ceva a trecut de jumătatea duratei estimate e ca şi cum s-ar fi terminat.
;-)

...

Eu nu cunosc nici măcar una bucată femeie cât de cât frumușică, sau măcar cumva atrăgătoare - nu boccie total definitiv, și cu câte ceva în căpșorul de pe umeri și care să fie și singură și nefericită concomitent. Chiar nu cunosc un astfel de specimen. Ce, cunoști tu vreunul?!?

Marea majoritate mai sus descrisă sunt ”într-o relație” chiar dacă profund, uneori și propzd, nemulțumite de pereche și de viitorul cert gri-cenușiu. Dar nu protestează, înghit. În general în sec.

Există însă și fabuloasele piese rare care, deși cumva singure - adică fără un dobitoc oficial lângă ele, sunt deseori larg zâmbitoare, uneori bine relaxate, mereu degrabă trăitoare de viață. Fericite!
;-)
Aaaaaaahhhh....!!!

...

- Ce putine like-uri ai la niste postari ale tale chair foatre misto...
- Nu mă interesează neapărat laicurile. Lumea-i reticentă, timidă, iar laicurile costă. :-)
- Cum nu te intereseaza aprecierea celorlalti? Atunci de ce mai scrii? De ce continui sa mai publici pe fb?
- Degeaba, domnișoară.
- Ma minti. Ce urmaresti tu de fapt?
- Era să-ți zic o prostie...
- Zi-o! ;-)
- Dar ia stai puțin așa: acum îmi dau seama că nici tu nu-mi dai laicuri și zici că mă citești cu nesaț și că mă placi mult...
- Eu sunt mai retrasa si iti spun in privat direct ca te apreciez
- Gizăs! Chiar nu mă citește nimeni cu atenție.
- I do. ;-)

...

Promit că voi fi cât se poate de fin și de civilizat se poate încercând în același timp să spun tot adevărul, să rămân onest față de tine și egal cu și față de mine. Nimeni să nu piardă, toți să câștigăm ceva - măcar experiență. 

Vreau să răspund franc și detaliat acum și aici tuturor prietenilor iscoditori și mai ales prietenelor curioase care m-au tot întrebat zile astea cum este vremea prin Vamă, care mai este temperatura apei, care este textura nisipului și cum sunt scoicile și rapanele la Corsarul, dacă mai sunt concerte la Bibi și cum este gulașul de vită cu berbecuț la Șoni, cum merg filmulețele de la festival din Frontiera și dacă mai sunt proiecții de filme pe spatele bibliotecii și ce cărți au de împrumutat pe acolo.

Iată situația detaliată cu răspunsurile intens solicitate: e pizdă câtă vrei, fetițe-gârlă, femei puține. Ca de obicei, fix ca la București.

Vă pupă Geluțu, trebuie să merg să și mănânc și eu ceva pe ziua de azi.
....

Telefonul este pe plajă ultimul refugiu al femeilor ignorate de bărbații cu care au venit la mare.
Nu, nu-i plictis, e abandon în fața conştientizării disparației punților de comunicare.
...
Fix în momentul în care te aştepți mai puțin, dar fix atunci şi nu mai devreme, vestea bună va veni şi dorința pozitivă se va îndeplini.
Răbdare!
:-)
Va fi bine!

...

Foarte multe domnișoare și chiar și unele doamne afișează stăpânire de sine, încredere în forțele și calitățile proprii, mândrie și răceală distantă, mai ales atunci când defilează, pozează, sau, pur și simplu, tac în zonele de socializare sau în cele de lucru. Perfect identic se petreceau lucrurile pe vremuri cu partenerii din ring ai lui Mike Tyson. Erau extrem de tari în gură la conferința de presă de dinaintea meciurilor și se umflau în mușchi cu doar 24 de ore înainte de încasarea ko-ului ce venea cam invariabil la fiecare meci din tinerețea lui ”Iron” Mike.

Totul este mirific, încântător și atrăgător până la primele schimburi de priviri și, mai ales, replici și amabilități de încălzire dinaintea apropierii trupurilor. La Tyson perdeaua cădea imediat după primele schimburi de lovituri în urma cărora dacă preopinenții nu cădeau ca secerați imediat, groaza îi acapara și le tăia genunchii pentru înțelegeau din upercuturi și directe cam ce nenorocire urma să se întâmple.

Dar nu te speria așa tare: la domnișoare, după primele discuții, nu intervine nimic grav sau rău. Dimportivă. E ca o revelație. Constați doar că este dificil să găsești o creație fabuloasă sub un luciu ostentativ și mai înveți ceva extrem de important: cu cât exteriorul este mai elaborat și mai glamouros și pare mai sigur, s-ar putea să ai surpriza, în cvasi-majoritatea cazurilor, să descoperi interiorul slab mobilat, vetust, auster sau sterp.

...
Nu ştiu cât de bine este că seara şi noaptea litoralul este animat puternic şi cluburile, restaurantele şi barurile-terase sunt neîncăpătoare.
Dar este evident că-i păcat şi rău că diminețile Soarele răsare cam singurel, iar razele ultraviolete şi briza matinală a mării mângâie pe prea puțini fericiți.
Deşi noaptea paşii le sunt energici şi grăbiți pe betoane, clocoteala tinereții pune şi aici amprenta, 99% dintre ei nu se plimbă agale pe nisipul ud din diminețile fabuloase de pe plajă.
Alcoolul în valuri nocturn eclipsează, din păcate, apa clarificatoare diurnă.
Toate astea se văd şi se contabilizează negreşit undeva acum şi sigur mai abitir mai târziu în sănătatea fizică, dar mai ales în cea psihică, precum şi în nivelul de trai şi în relațiile cu ceilalți.
Da, viitorul începe mereu azi şi se fondează stabil doar pe ieri.
...

Știu că-i este greu să se descurce cu bani mai puțini celui ce puțini și mici bănuți are sau chiar deloc deseori. Vai de acela, vai de ea! Dar măcar este obișnuită cu greul și trece mai ușor peste hău prin experiența adaptării ritualice zilnice.

Dar uneori mult mai greu îi este să se descurce cu mai puțin celui ce are suficient sau prea mult deseori și nu vede excesul sau prea plinul extenuant invizibil cu ochii. Ar putea vedea cu sufletul dacă l-ar avea deschis. Dar câți știm că avem și un suflet și că mai întâi de el trebuie să avem grijă...?

Cu adevărat vai! de aceștia din urmă pentru că nu simt și nu înțeleg favoarea ce li s-a făcut ca să aibă din destul. Și vai! de ei că nu se menajează și nu chivernisesc și nu drămuiesc ca să le fie bine și mai târziu când favorurile, ca și târcoalele, poate că se vor sfârși.

...

De multe ori, dacă ești norocos sau bulănoasă, vei observa cu adâncă satisfacție că un schimb intens de priviri cu subînțeles evident, chiar dacă mut, dar dublat de o susținută canonadă a zâmbetelor promițătoare, poate fi mai hrănitor, mai satisfăcător și mai bine ancorat în panoplia cu trofee memorabile a amintirilor amoroase decât orice întrepătrundere ulterioară inevitabilă a trupurilor.
...

Să te duci la mare cu nșpe prieteni după tine poate, și se simte bine, orișicare. Turma are valoare de amestecare și satisfacție din aglutinare.
Să mergi în doi sau, mai bine, singur(ă) la mare și să te simți bine tu cu tine - asta da provocare și realizare. Sufletul tău merită o pauză și puțină răsfățare! O cură de autoidentificare și autocercetare interioară în solitudine are însemnătate și valoare.
Știu că-i greu, dar merită, e productiv și dulce în viitor.
Promit!

:-)
...

Doamne, cât de mult mi-ar plăcea să am puterea să vând tot, să las în urmă și baltă pe cel care sunt de ieri și de azi și s-o iau încrezător de mână fugind cu ea undeva departe...



Dar, Doamne!, sunt atât de târșelos, atât de egoist și de fricos față de o evidentă imensă fericire, încât mă bucură nespus că ea este și în domeniul ăsta fix la fel ca mine.

:-)

...

Ești o femeie atrăgătoare, o simți și o știi bine și tu, bărbații din jur ți-o confirmă zilnic, dar deși experiența ți-a deschis larg ochii azurii, anii de înțelepciune acumulată ți-au limitat avântul nesăbuit al mișcărilor și ți-au îngustat perspectivele și viitorul roze.



Îl vezi pe el la patruzeci și nu-i înțelegi vigoarea de care te bucuri cu nesaț cu fiecare atent țintită ocazie. Trăiești o nouă tinerețe sălbatică și sângele ce curge agitat prin inimă îți tulbură și creierul și, mult mai grav, sufletul neîncercat, neantrenat.



Ai dese momente când negi existența noii și neașteptatei fericiri și nu crezi că-i aievea să-ți mai tremure carnea de dor la vârsta când prietenele tale deapănă demult amintiri cu iluzorii iubiri de decenii apuse.



Forța ce te unește cu el și-ți varsă tinerețe lichidă în carnea-ți fierbinte o accepți recunoscătoare și mulțumești zilnic proniei pentru cadoul nesperat ce-ți redeschide noi perspective. Perspective mobilizatoare ce te fac să dai ani înapoi, toată lumea îți spune că întinerești, dar care te trezesc brusc din beția fericirii pentru că în prezent ai obligații.



Lupta datoriei din trecut cu viitorul cald și liniștit ce se prefigurează din ce în ce mai clar și stabil creează un prezent agitat și energic centrat pe concesii și renunțări dureroase, dar scăldată într-un sos de măr dulce-acrișor ajuns după multă vreme, urmând un lung drum anevoios, din nou pe limba ta.



Te tot gândești dacă este cu putință și se cade ca, deși tu ești trecută binișor peste prima tinerețe, să mai accepți să se abată asupra ta năvalnica furtună a unei noi cuceriri a sufletului ce vine cu un amestec ciudat de ropot de lacrimi și valuri nesfârșite de extaz în cadență.

...

Cică un tinerel drăguțel, prieten adolescentin al unei prietene de-ale mele de fb, ar fi postat una dintre scrierile mele mai vechi pe peretele lui, cuvânt cu cuvânt. Copy-paste, nici o virgulă n-a schimbat amicul meu. Sintagma mea finalizată în ”dodoașcă” l-a dat de gol pe google, deși eu nu mă sfiesc să folosesc ”pizdă” atunci când se cade și este necesar. Precizez că nu sunt ”prieten” cu drăguțul ce-mi promovează gratis ideile.

Nu mă supără așa-zisul furt, departe de mine gândul ăsta și nici nu consider un furt asta – chiar am precizat demult direct pe blog că se poate prelua orice text fără nici un copyright, pentru că n-am venit cu cuvintele mele de la mama de-acasă, era să zic ”din pizdă de-acasă”. Și eu am citit pe undeva toate cuvintele pe care le înșiruiesc pe aici sau aiurea. Nu mă lezează ”furtul” lui pentru că și eu am furat când eram tânăr ca el. Am furat și fructe, și legume, și două mașinuțe de fier ale unui văr mai mic și mai bogat de-ai mei, și ziare, (Doamneeee... ce bătaie mi-am luat de la căcatul ăla de România Liberă pe care l-am luat din cutia de scrisori a unui vecin și pe care-l citeam cu nesaț fix la locul faptei, adică stând în fund chiar sub toate cutiile de scrisori de unde de abia furasem...). Am mai furat și sărutări, am șterpelit idei și gânduri, am furat chiar și fraze întregi chiar de curând, acum câțiva ani, am șutit trupuri pe câte o noapte sau o după-amiază toridă, am mai furat și câte o inimă-două. Recunosc, sunt un mic hoț! ;-)
N-am să iau legătura cu el, chiar mă bucură că tinerii apreciază și promovează postările mele. :-)

Ceea ce mă pune puțin pe gânduri este faptul că postarea mea în original a avut vreo treisprezece laicuri, iar junele cuceritor cu fix aceleași cuvinte a strâns câteva zeci bune, spre sută..., de aprecieri. Asta mă roade: ”invidia” pe succesul altora. :-) )))

Să fie sănătos, dar un singur lucru cred că pot să-i cer la schimb și astfel să fim chit și pace: să-mi dea și mie să rod niște cărniță tânără, bine ar mai prinde ceva fraged în dantura bătrână a unui moș, din ce-i mai pică și lui de la ospățurile pantagruelice... :-) )

...

Iubirea se trăiește, nu se discută.
E ca un ordin: se execută impecabil, nu se comentează.
...

Când lucrarea-i la început toate-s ieftine, comode, potrivite și la îndemână. Pe măsură ce relația avansează și uzura-și spune răspicat punctul de vedere abia atunci multe devine scumpe, rare, de negăsit și chiar multe frumuseți inițiale dispar.
Fă-ți bagajul, strânge sculele, s-a terminat!
:-)
...

Suntem gregari prin excelență, cei mai mulți dintre noi, ne place să ne adunăm cât mai asemănători într-un loc, ne simțim bine înconjurați de alții - chiar dacă îi cunoaștem vag sau aproape deloc, ne temem să stăm o clipă doar cu noi înșine. Și când ne-am întâlnit așa mulți, cu asta începem - să ne plângem împreună de diverse, fiecare își aduce aportul la discuție, și uităm binele personal de care beneficiem într-un fel sau altul orișicare și uităm și să fim recunoscători pentru asta.



Poate că ar fi momentul sa apreciem comorile pe care le avem fiecare în curtea lui. Și să fim mulțumiți că putem munci, că avem ce munci și că putem fi liberi și (relativ) independenți, că avem un acoperiș deasupra capului, că suntem relativ sănătoși și nu dăm puținii noștri bani pe la doctori. Chiar mâncând doar o felie de pâine și bând doar un pahar cu apă rece.
Cât suntem încă pe pace.
Eu zic să fim mulțumiți fie și cu atât.
E bine.
Va fi bine!

...

Să te uiți la femeia ”ta” mai ceva ca la femeia ”altuia”...

...

Iar la final, după ce l-ai beștelit bine-bine, așa să-i spui:
"N-ai nici tu, nici împăratul, bani să-mi cumpere băiatul..."
:-)

...

Decât să te tot strofoci în fiecare noapte cu mari și elaborate rugăciuni înălțate, ce te depășesc oricum ca și ritual și noimă, nu mai bine dai tu curs ziua micilor rugăminți cotidiene care-ți stau în putere și care aduc bucurie celorlalți și pe cale de consecință ulterior și ție?

...

Dar tu pe mâinile cui ți-ai lăsa în grijă și afecțiune bărbatul sau femeia după moartea ta?

Ai trecut asta în testamentul tău?
Vezi? Eu ți-am zis că ești nepregătită.
:-)
...

Paharul de apă este bine să fie băut concomitent cu pastila amară și uscăcioasă. Dacă bei apa fie și la două secunde după ce pastila ți-a zgâriat gâtlejul și ți-a stârnit panica sau frica este târziu și poate avea urmări neplăcute. 

Tot așa și cu darea și împachetarea veștilor rele, sau mai puțin bune, într-un context mai înghițibil sau mai puțin lezant.

...


Este oare titulatura de ”salariat” noua transcriere a mai vechiului ”sclav”?


...



Și promit că-ți răspund punct cu punct.
Să ții minte asta mereu și să zâmbești:
”Mânca-ți-aș pizda ta fabuloasă!”
Ții minte asta mereu?

...

N-am ştiut niciodată să răspund detaliat de ce-mi repugnă atât de puternic fostele curve ce se dau cuminți la bătrânețe şi dau lecții de morală nehotărâtelor împăienjănite. 


Pe fetițele cumințele ce se dau dezinhibate şi uneori uşor curviştine ca să facă şi ele rost de-o pulă la nevoi şi nevoie le înțeleg, primesc şi tolerez cu dragă inimă şi zâmbet acceptator.


Fetițele "cuminți" care se dau inocente şi se lasă greu intenționat, ce dobitoace le-au învățat că mai poți prosti pe față un bărbat în ziua de azi?!?, nu m-au atras niciodată. Dar există un petic pentru fiecare sac, iar dacă la suprafață pare neînceput țipla e încă tentantă pentru începători şi "orbi". Virginele cu rozetele sparte şi gurițele cu "phi"-ul degrabă reglabil sunt încă la mare căutare. Rezervorul de cretini n-are secare.


Pot spune cu fermitate că mie mi-a plăcut şi am respectat întotdeauna curva autentică, acea femeie veselă, deschisă, asumată şi împăcată cu rolul ei de a dărui şi primi deschis fericire fără a ține cont de gura lumii, ci doar de suflețelul ei.


...

- Ok, am inteles sa luam cu sunet ca e marea, e muzica, alea-alea. Dar de ce sa luam cu paine?
- Ca să nu băloșești și tastatura.
...
Singuri e ok.

Fiecare se naște singur și este băgat în mormânt singur. Știi tu pe cineva care a fost îngropat cu toți prietenii sau cu iubitele lui în aceeași groapă și în același moment?

Evident că este minunat să avem o grămadă de prieteni. Dar cred că mai bine este să înveți să savurezi solitudinea.

Singuri e ok!


...

Berzei chioare Dumnezeu îi face cuib. Caprei râioase, cea cu coada mereu sus, Dumnezeu îi prepară constant cremă proaspătă de hemoroizi.
...



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.