marți, 2 decembrie 2014

Însărcinată! De către cine? partea a doua

continuare de aici

Au trecut Sărbătorile de iarnă, Paștele, încă un an, apoi în vara următoare Nașa trebuia să cunune ochii albaștri. La masa mare, la nuntă, la restaurant, în plasa Nașei cade, de data asta, alt mare schmecker, unul din cei trei cei mai apropiați de care ți-am vorbit la început - Omul de Gheață Topită. Eu îl vedeam ca pe un tip de piatră, rece, distant, calculat, moralmente impecabil (ce orb am putut să fiu și eu și fosta ...), dar fără nici un sentiment, totuși căsătorit, la vremea aceea, e adevărat că nu din dragoste (o poveste urmează în acest sens) - dar așa era el - un afacerist.

Omul meu, în care aveam mare încredere odată, pe vremuri, se îndrăgostește subit în acea noapte. Își pierde mințile efectiv. Ulterior aveam să aflu că nu era prima oară când se întâmpla așa, doar că ”se camufla” foarte bine. 
Nașa își face regia arhicunoscută, îi cântă în strună, Nașul nu observă, tot ca de obicei, nimic. Nuntașii își văd de ale lor, toată lumea este fericită. Mai ales tovarășul meu.

După miezul nopții schimburile de priviri se intensifică, alcoolul își face exemplar datoria, dansurile corp la corp și din ce în ce mai strânse se înmulțeau, pauzele de respiro erau din ce în ce mai mici. Până când, la un moment dat, brusc, într-o astfel de mini-pauză între dansurile fierbinți, fostul meu prieten nu mai rezistă și-i face o propunere concretă și indecentă pe sms Nașei.

Scurt și la obiect. La obiectul Nașei. Ăsta da minimalist, nu ”io”.
Nașă care probabil că ar fi dat curs invitației în WC dacă n-ar fi găsit Nașul, din pură întâmplare - Nașa își uitase o singură dată, fix un minut - telefonul pe masă și cu fața în sus. Nașul a citit sms-ul exact în clipa în care a fost primit.
Tămbălăul, scandalul și țigănia care au ieșit nu ți le mai povestesc. Ți le poți închipui și singur(ă).


Trec câteva săptămâni după rușinosul incident, băieții încă mai făceau haz de necaz și de situația creată. Totul era luat în ușor, în glumă, și se încerca a fi dat uitării.
Într-o zi nu mai suport situația meschină și provoc o discuție frontală în care încerc să le explic că nu-i în regulă ce se întâmplă între noi și cum privim incidentul. Că nu-i frumos și nici civilizat ce a făcut prietenul nostru și că n-ar trebui să încurajăm o astfel de atitudine în grupul nostru.

Am primit admonestări, ironii și chiar insulte voalate. Că sunt prea corect, purist, neprihănit. De la incriminat, Omul de Gheață Topită de Nașă, și de la cel mai bun prieten al lui, ”Pretenarul” Non-combat, cel care închidea cercul de trei tovarăși apropiați. 
Încerc să le explic că gestul în sine e blamabil, lamentabil, dar gravitatea provine din natura relațiilor existente și deteriorate iremediabil. Nașul ne era un amic apropiat, cu care petrecusem atâtea zile împreună, era un tip la locul lui și era Nașul unui alt prieten apropiat din gașcă. Le-am sugerat chiar să ignorăm calitățile și avansurile Nașei și să ne concentrăm doar la fapta în sine și la rangul persoanelor implicate.
Le-am arătat și explicat că nu este bine să deschidem cutia Pandorei, noi băieții între noi, că la un moment dat n-ai să mai știi care cu cine este combinat prin spatele cui. Se creează un precedent periculos. 
Le-am mai spus că este foarte grav și extrem de riscant să nu condamnăm o astfel de acțiune, chiar nereușită, pentru că presimt că altele mai rele se vor întâmpla. Și atunci chiar că nu vei mai ști de unde s-o apuci.

Crezi că mă asculta vreunul? Că dădea vreunul atenție argumentației? Nu. Nici vorbă. Și cine crezi că era cel mai mare apărător al Omului de Gheață Topită de Nașa? 
Exact: ”Pretenarul” Non-combat.

Am lăsat lucrurile așa, văzând că n-am nici o șansă s-o scot la liman cu ei, mai ales că ceilalți prieteni din grup mă tot asaltau cu rugămințile să opresc polemicile inutile. Le-am oprit, am ascultat de dorința prietenilor concilianți. 


Trec lunile și anii și liniștea aparentă, v-am mai spus că este înșelătoare, se așează peste evenimente. Nici n-am mai avut nici o veste despre astea de multă vreme. Chiar uitasem de episod şi de ei.

Zilele trecute aflu de la un prieten comun că soția ”Pretenarului” Non-combat este însărcinată. 


- Însărcinată ?!? - mă mir eu.


Același prieten de legătură mă întreabă zâmbind cu subînțeles: 

- Ghici cu cine...?!?





P.S.

Orice asemănare cu personaje reale este pură întâmplare. E doar o poveste, povestită la rândul ei de un amic, ia-o ca atare și mergi mai departe...    ;-)

7 comentarii:

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.