miercuri, 25 iunie 2014

Nu sunt guru. Citiți, citiți, citiți!


Nu, nu sunt un guru! Și nici nu am rețeta magică unică în lume.

Cineva îmi cerea deunăzi, imperativ și urgent, să-i dau regulile, "clare", pe care trebuie să le urmeze ca să devină un minimalist autentic. Îmi spunea că vrea să încetinească, să facă acel mult râvnit downshifting, dar să-i spun eu, "exact", cum să facă.

L-am întrebat inițial dacă a citit ceva despre acest stil de viață. A răspuns imediat: "da, câte ceva, nu prea am timp...". Apoi l-am mai întrebat dacă a citit postările de aici de pe mnmlistro.blogspot.com . A răspuns, ușor iritat, că a citit "câteva, intrând din când în când". I-am sugerat să se aboneze la postări și le va primi pe toate, imediat ce se publică. N-a răspuns nimic, a trecut o zi fără nici un semn de la el.

După două zile îmi scrie insistând să-i dau degrabă

rețeta liniștirii și a găsirii astfel a fericirii mult visate. I-am spus că n-am așa ceva. Și că n-am cum să-l ajut deocamdată. I-am explicat că trebuie să se liniștească mai întâi și să înceapă să citească. Din orice sursă dorește, e plin netul de informație. 

I-am mai sugerat să citescă de la început cât de mult poate din ceea ce este postat pe aici și apoi mai stăm de vorbă peste vreo două-trei săptămâni. N-a mai scris nimic înapoi vreo trei zile. M-am temut că ceva rău s-a întâmplat.

Mi-a răspuns, după cele trei zile, tâfnos și arogant, că n-are timp să citească "toate cele care se postează pe aici". Că el vrea doar esențialul. Și repede, că n-are timp de pierdut ...

Asta este și cu minimalismul. Are nevoie de răbdare și studiu. E vorba aici și de echilibru, fin chiar. Sau de un acord cu tine însuți, în primul rând, tot fin. Dar fără să citești, constant, să afli diverse, fie că-ți place fie că nu, la început, n-ai cum să cunoști și nici cum să te luminezi. 

Iar eu nu (cred că) sunt un guru. Poate doar un upaguru (prilejuitor). N-am pretenţia asta. Nu sunt deținătorul unic al adevărului. Nici unic, nici absolut. Sunt doar un povestitor. De încetineală...


Mai știu că multe din postările de aici sunt dureroase pentru unii, dar fără să tai membrul cangrenat nu poți salva întregul organism.

""Să fim precum o strună de vioară întinsă astfel încât să poată da notele potrivite, fără să fie întinsă atât de tare încât să se rupă, și nici atât de slab încât să scoată doar un bâzâit în locul unor note". Mitropolitul Antonie de Suroj"

PS
Minimalism succint, mini definiție, chiar și pentru amicul de mai sus: Fă și cumpără mai puțin!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.